Angajat – Freelancer/Afacere proprie – … angajat?!?
Dintr-un motiv sau altul de-a lungul timpului multi au decis sa nu mai fie angajati.
Calea aleasa? In functie de posibilitati, dorinte si preferinte.
Pe de o parte ii avem pe freelanceri - persoane ce lucreaza pe cont propriu si se implica in diverse proiecte. Stiu chiar si in PR freelanceri care au cativa clienti sau doar unul mai mare – insa care le ocupa suficient timp si le aduc banii necesari lunar.
De cealalta parte ii avem pe cei ce au o afacere proprie, fie ca au inceput ca freelanceri si au dezvoltat ulterior afacerea, fie ca s-au lansat de la bun incep ca un business de sine statator.
A venit insa criza.
Aceasta a fost de la bun inceput – sau ulterior pe parcursul lui 2009 – un punct de cotitura pentru afaceri. Asa se face ca unele companii au decis internalizarea anumitor operatiuni ce erau externalizate in alti ani (inclusiv PRul in unele firme). Consecinta fireasca este aceea ca unii au ramas fara sau cu mai putini clienti.
Criza (dar nu doar ea) a adus si intarzieri [mai mari] in realizarea platilor. Stiu caz in care o firma trebuia sa dea la furnizori 18 000 euro si avea de primit de la client 20 000 euro. Numai ca din pacate clientul n-a platit (e proces pe rol) iar acea firma nu a avut ce bani sa dea furnizorilor si ca atare s-a creat un intreg lant al slabiciunilor… pardon platilor. Acea firma a mai avut si altii care au uitat sa plateasca – de tot sau la timp – asa ca… lucrurile nu stau foarte bine. Anul acesta proprietarul firmei s-a vazut in situatia de a-i opri functionarea. Nu mai avea nici bani de acasa de adus – si pana nu se rezolva cu acele procese… lucrurile nu sunt deloc roz.
Acesta este desigur doar un exemplu – pentru ca sunt multe cele pe care le vad in jurul meu. Cunosc si freelanceri care aveau 1-2 clienti si care acum au ajuns in postura de a nu avea niciun ban.
Solutia?
Cel putin in cazul freelancerului de care aminteam anterior solutia e reangajarea. De altfel el isi cauta de zor un loc de munca.
Nu e o persoana fericita la acest gand. Stie de ce a ales sa plece pe cont propriu si isi da seama ca postura de acum nu e deloc una fericita sau care sa il avantajeze. Faptul ca a plecat dar a dat gres (asa e privit) le ofera angajatorilor un soi de atu in negociere (da, i s-a spus acest lucru). Cumva cu substratul “vezi ca tot ai nevoie de un loc de munca”. Norocul lui e ca nu a plecat cu scandal si ca nu a vorbit niciodata de rau fostul loc de munca. De asemenea cei de acolo nu au avut nimic cu el si nu i-au pus bete in roate de vreun fel.
Nu este insa doar cazul acelei persoane. Sunt multi cei ce acum isi cauta loc undeva dupa ce au vrut sa fie singuri sau stapani. Reacomodarea la pozitia de angajat ce are sefi iarasi nu e una usoara (uneori pentru nicuna dintre parti).
Altii isi unesc afacerile. Frati sau cunostinte ce aveau afaceri separate si care acum nu mai merg la fel de bine aleg sa le uneasca sub o umbrela – platind astfel dari la stat doar pentru o companie si adunand mai multe arii de experienta si mai multi clienti potentiali si cu care s-a colaborat in timp. Aici iarasi exista anumite riscuri intrucat vorbim de oameni, de interese si de bani (si stiti cum e… uneori e totul pana la bani). Solutia pare potrivita acum – ramane ca viitorul sa arate daca a fost inspirata sau nu pentru fiecare caz in parte (da, exista diferente firesti ce tin de oameni, domenii etc.).
Cei cu afaceri si carora acum nu le mai merge bine trec de la postura de manager cu x angajati la postura de freelancer – in incercarea de a-si pastra totusi independenta. Desigur aceasta migrare presupune si noi responsabilitati asumate.
Iata asadar trasee posibile. Cert ramane un lucru: dorinta si urarea de succes in afaceri!
Popularity: 25% [?]
Insemnari similare
Comentarii (6)
Ca angajator, evit să angajez intern persoane care au avut/au o firmă. Nu, nu din cauză că “au eșuat” – cu toții am făcut greșeli în afaceri sau mediu economic ne-a dat mai mult sau mai puțin în cap.
Motivul este că un om care a avut o afacere va dori întotdeauna să-și recâștige libertatea, să aibă program flexibil, să facă ce-i place, să-și aleagă clienții și (uneori) să câștige mai mult. Cu puține excepții, va fi greu de motivat și va pleca imediat ce are câteva contracte care îi permit să trăiasca decent.
Eu nu m-aș angaja pe mine
Desigur, uneori întâlnesc astfel de oameni (în IT se întâmplă chiar des) și lucrez cu ei. Soluții există, dacă ambele părți sunt un pic flexibile. Iar unii dintre cei mai buni oameni din echipa mea sunt contractori
Ca sfat pentru toți cei care sunt brusc puși în situația de a nu mai avea bani, le-aș recomanda să citească cu atenție un post mai vechi de-al meu. Condițiile economice s-au schimbat, și probabil că și calculele, dar ideea de bază este bună:
http://blog.mybox.ro/2008/07/21/libertatea-de-a-ti-baga-picioarele/
Aici vin si ofer o alta perspectiva: oare o persoana ce nu a avut succes nu ar fi un bun candidat tocmai pentru ca ar aprecia siguranta unui salariu si a unui loc de munca?
Ba da, desigur că se poate și așa. Unii pur și simplu au încercat și și-au dat seama că “nu e de ei”. Experiența îmi spune însă că majoritatea candidaților, odată ce au gustat din libertatea de a fi freelancer sau antreprenor, nu se vor “inrola” de bună voie.
De asta eu acord o deosebită atenție interviului cu astfel de persoane – în special pe partea de motivare.
Da, intotdeauna trebuie sa fii atent cu persoanele ce au incercat ceva si pe cont propriu. Pe de alta parte ma uit la cati au ceva si pe langa firma – ceva despre care evident ca la locul de munca nu se stie, ceva ce e evident in acelasi domeniu si la preturi mai mici….
[...] Înainte de a decide dacă vrei să fii angajat sau freelancer, citește și acest articol. [...]
Hello There. I found your blog using msn. This is an extremely well written article. I’ll make sure to bookmark it and come back to read more of your useful information. Thanks for the postsex shop Brasov. I will certainly comeback.