Mass-media, dreptul la intimitate si imaginile socante

Explozie, accidente, inmormantari: mass-media cauta sa le surprinda pe toate in imagini cat mai socante (pe care ulterior sa le redea ori in poze ori in materialele video). Ce rost are insa sa filmezi un cadavru cand oricum la televizor va fi blured – datorita reglementarilor in vigoare? Si cine se gandeste la familia respectivului: oare chiar doreste aceasta ca imaginea trupului sau sa faca inconjurul tarii/lumii in acel mod? Si chiar la familie in sine cine se gandeste? Isi doresc oare membrii familiei sa fie filmati cand sunt sfasiati de durere? Nu e oare aceasta suficienta?

La fel in cazul accidentelor – chiar din sport de exemplu: fotbalisti carora aproape le dau lacrimile de durere, ori care sfarsesc pe terenul de fotbal – oare asa ar fi de dorit sa isi aduca aminte lumea de ei?

Mi-aduc aminte – apropo de sport – de accidentul lui Michael Schumacher. O foarte mare grija a organizatorilor si un inalt grad de profesionalism si al reprezentantilor echipei medicale si al celei tehnice. S-a specificat faptul ca a avut un accident si la care parte a corpului a fost ranit insa tot ce a insemnat imagine cu el accidentat si ingrijit de medici nu a existat. Motivul? A fost tot drumul acoperit de o prelata care practic inconjura targa si pe medici de la iesirea din spatiul de cursa si pana la intrarea in ambulanta. S-au oferit date – de purtatori de cuvant si medici, insa pilotul a aparut inainte de cursa si dupa operatie in fata media.

In acest context putem sa largim aria de acoperire a intrebarii si sa ajungem si la zona farselor: oare cat de mult isi doresc oamenii (de aici si din afara) sa le fie difuzata reactia in cazul unor situatii mai putin placute? – si e una cand se sperie de o tarantula de plastic si alta cand femeile in fuste atunci cand trec pestre spatiul din fata unei intrari intr-un super/hypermarket constata ca un ventilator porneste brusc si le ridica fusta – iar ele cu greu pot acoperi imaginea (ce se vede) mai ales daca sunt filmate la iesire cand au si cumparaturi in mana.

In timp mas-media au inceput sa caute din ce in ce mai mult socantul. Imaginile dureroase provoaca un mare impact (a se vedea executiile transmise in direct). Sunt situatii si situatii. Insa atunci cand vorbim despre accidente, familii triste, persoane publice si nu numai, se tine cont de reglementarile in vigoare? Le cunoastem noi pe acestea pentru a afla ce pot filma si ce nu jurnalistii? Stim noi daca trebuie sa ni se ceara acordul? Vorbim de spatiu public – dar cum ramane cu dreptul la propria imagine? Unde este conflictul si unde concilierea celor doua? Intrebari multe, raspunsuri… cine stie?

Share
361 Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

CommentLuv badge