Ai pareri? Ai curajul sa ti le afirmi? Dar sa fii consecvent?

Sunt multi cei care urmaresc sa afle ce zic ceilalti ca apoi sa zica precum aceia in incercarea de a accede in anumite grupuri si nu numai. Ceea ce astazi e laudat e maine blamat si invers. Ca mica paranteza se constata ca acelasi lucru se intampla si cu multe “vedete” care astazi cand lucreaza cu un post TV critica niste apucaturi si persoane, iar cand in sezonul urmator ajung la alt post TV (deseori concurentul principal) critica acele lucruri care in trecut erau ridicate in slavi.

Continuand pe aceeasi linie sunt multi cei care prefera sa decida altii pentru ei, sa absoarba idei, cei care nu au puterea de a avea pareri ferme, care isi pun sub semnul intrebarii orice convingere in clipa in care o alta persoana are contraargumente. Da aici deseori totul tine si de educatie, de incurajarea unui copil sa aiba parerile lui: ati remarcat vreodata cum multi copii cand sunt intrebati ceva, indiferent de varsta, se uita spre parinti inainte de a raspunde?

Acum, sa ne intelegem: e clar ca atunci cand argumentele celuilalt sau ale celorlalti sunt valide, e bine sa nu se ramana la ideea si parerea originala. Nu e de dorit sa te incapatanezi in rau sau in incorect. La fel, oricat de ferme sunt parerile e bine sa iti rezervi si un dram de a vedea daca nu cumva parerea altora are si ea justificarea sa. Desigur insa ca experientele personale vor prevala si ca in final o opinie se formeaza in timp.

Bun, o persoana ajunge sa aiba pareri. Insa are oare curajul sa isi afirme opiniile? Acesta este testul doi. Odata formate anumite opinii in privinta unor aspecte cati au curajul sa le afirme in public? Da, sa le sustina chiar atunci cand e posibil ca nu toti sa le impartaseasca aceste convingeri! Dar nu cumva astfel aceia pot avea ocazia de a afla si alte perspective?

Acum, sa o luam altfel: ok, nu stai nici sa convingi pe toata lumea ca tu detii adevarul universal, mai ales cand toti ceilalti au o parere diferita de a ta. Insa daca n-ar fi fost oameni care sa creada cu adevarat in parerile lor si in validitatea acestora multe poate ar fi fost astazi diferite.

Si astfel ajungem la consecventa. O persoana are o parere. Sau mai multe. Si in timp a constatat ca acele opinii i-au fost intarite prin experiente, povestirile altora etc. Ramane acea persoana consecventa? Uneori da, alteori ba. De ce? Simplu: pentru ca uneori daca o persoana are pareri care difera de ale altora ajunge sa nu mai fie privita la fel in anumite cercuri si chiar daca acea persoana e constienta ca parerea sa e justificata si motivata indelung, uneori prefera sa renunte la parerea sa si sa adere la un anumit grup (revenim astfel la ce spuneam la inceputul insemnarii) chiar daca nu interiorizeaza acea hotarare. O fi bine sa apara atat de multe neconcordante? O fi confortabil?

Asadar ai pareri? Ai curajul sa ti le afirmi? Dar sa fii consecvent?

Share
6 Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

CommentLuv badge