Transportul in comun, plata si pretentiile
Statie de tramvai, dimineata zilei de 4 ianuarie 2010. Dintr-un tramvai coboara 2 doamne controlor si o doamna careia ii completau formularele pentru o amenda. Era capat de linie. Eu tocmai asteptam urmatorul tramvai pentru a ma urca. Ma aflam cam la 3 metri de doamnele si situatia cu amenda. Langa mine o doamna pe la vreo 60 de ani. Se uita spre mine si spune:
– Vai, nici nu a inceput anul bine si au si inceput cu amenzile!
– Dar conditii si calitate nu vreti si acum la inceput de an?
– Ah, ziceam si eu. Pe mine oricum nu ma intereseaza.
– Ba da, va intereseaza. Pentru ca daca nu sunt unii ca mine care sa plateasca, dumneavoastra nu ati mai avea cu ce merge sau ati avea si acum autobuzele si tramvaiele de acum 20 de ani in care se degera la propriu iarna, sau ati uitat cum era?
Da, acesta a fost un dialog scurt, dar elocvent. Poate ca discutia ar fi durat mult mai mult; poate ca replicile puteau fi altele.
Insa am ales sa infatisez acest dialog pentru ca atitudinea doamnei in varsta e caracteristica nu numai multora dintre pensionari ci si multor tineri. De nenumarate ori am auzit tineri vorbind despre cum scapi – de la cum sa dai spaga la cum sa scapi cu totul, pentru ca in final la politie nu iti pot face nimic daca nu ai buletinul la tine si tipi putin si mai ales daca ameninti cu cine trebuie.
Nepasarea are consecinte grave. In cazul de fata tie om in varsta iti pasa daca sunt altii care sa plateasca – pentru ca da, vrei sa stai jos, vrei sa ai caldura iarna si aer conditionat vara. Daca ai platit o viata e ok sa ai reducere – dar nu sa iti bati joc si sa ai o atitudine josnica. Dar nici toti batranii nu au platit – doar si printre ei au fost “smecheri”. Si tu tanar nu ai chef sa mergi pe jos. Si tu ocupi scaune, faci zgomot, uneori mirosi a tutun sau a altele – dar nu platesti pentru transport.
Intr-o zi plecasem acum cred 2 ani de zile de acasa fara niciun leu. La propriu. Nici o mie de lei vechi (10 bani azi). Am ajuns in statie la 32 – pe care trebuia sa il iau de la Unirii si mi-am dat seama ca nu aveam bani de bilet. Era zece mii. Nu am riscat. Am mers pe jos – desi ma dureau picioarele – de la Unirii pana la piata Rahova unde trebuia sa ajung. Da, pentru ca nu am avut un leu (in banii de azi).
Nu iti pasa de transportul in comun? Dar ar trebui sa iti pese. Ar trebui daca vrei sa il ai si daca ai pretentii. Nimic nu ti se cuvine pur si simplu.
Te uiti cum e afara (fie cand mergi in alte tari, fie cand vezi emisiuni la TV)? Ai vrea sa fie la fel si aici? Pentru asta ar trebui sa iti pese.
Ah si sa nu aud ca vai, traim in Romania si ca atare asta e. Atitudinea aceasta de blazare si de acceptare a oricarei porcarii doar pentru ca traim in Romania nu e in regula. Asa cum spuneam si intr-o alta insemnare recent: daca nu cerem mai mult de la noi, de la cei din jur si de la cei de mai sus, nimic nu se schimba in bine.
Si da, transportul in comun nu este gratuit. Ori platesti, ori mergi pe jos (cu exceptia copiilor mici si a pensionarilor ce se incadreaza la pragul sub care primesc gratuitate). Daca eu pot plati, poti si tu.
Insemnari similare
Off, Lori!
Cunosc şi eu astfel de persoane care fac blatul. Le-am şi făcut observaţie. Nici nu mai ştiu ce argument să folosesc, când tot afirm cu tărie că, dacă în România se petrec atâtea porcării, e şi pentru că fiecare în parte nu avem responsabilitatea de a respecta legile şi de a-i respecta pe cei din jurul nostru.
Să rămânem noi aşa cum suntem şi, ori de câte ori întâlnim astfel de situaţii , să le amendem. Poate se va întâmpla vreo minune.
O zi frunoasă!
E foarte deranjanta toata nepasarea asta! Iar toata treaba asta cu “scapatul” ma scoate din sarite. Daca vrei sa folosesti, plateste! Ti se pare sump, nu folosi si gata! Se poate si asa! Iar panaceul asta cu traim in Romania mi-a ajust pana peste cap! De parca am fi intr-o zona crepusculara in care nimic nu se poate. Nu se poate pentru ca, spun cu parere de rau, nu vrem 🙂
Draga Catia, da, exact: toti suntem responsabili si raspunzatori. Cineva spunea sa nu crezi in minuni, sa te bazezi pe ele.
Alina, intr-adevar, parca am fi intr-o zona in care nimic nu se poate si trebuie sa acceptam ca pe un dat acest lucru. Ar trebui sa se inteleaga ca floare langa floare se creeaza buchetul!
Ai zis bine, Loredana, “traim in Romania!”…multi romani stiu doar sa se planga si sa astepte sa faca statul ceva pentru ei!Ei…ca cetateni…ce fac?Toti trebuie sa ne implicam, sa ridicam din fortele noastre si sa facem ceva pentru tara…insa multi prefera sa ridice din umeri sau sa “traga teapa” oriunde apuca. Simtul raspunderii nu este specific romanului..o spun cu regret si cu speranta ca poate vom lua cu totii atitudine candva!
Aceeasi situatie e si in Sofia, Bulgaria. Aceeasi atitudine. Din pacate aici inca mai au autobuzele alea vechi de 20 de ani. Sunt destul de putine trolee sau autobuze noi in circulatie…Mentalitatea asta o sa aduca tarile astea in rahat.Toti vrem schimbari dar nimeni nu vrea sa se schimbe…
Din pacate da, parca majoritatea se asteapta sa vina cineva si sa le faca in locul lor. Chiar ma uitam la inundatii: oameni care stau pur si simplu si dau comanda militarilor sa le ridice casele (da, acele case in care vor locui ei, insa la ridicarea carora nu ridica niciun deget – si asta chiar daca sunt ajutoare, adica daca nici macar nu au platit asigurare ca sa fie acoperiti). Evident sunt si oameni care inteleg ca nu pica para malaiata in gura lui Natafleata si care de asemenea pun mana si schimba ceva astfel incat sa le fie mai bine, sa le placa; oameni care nu accepta orice, blazati ci au curajul de a cere mai mult si de a schimba ceva in bine.
Radu, din pacate da, si cu tine trebuie sa fiu de acord. Nu suntem singurii – si daca e sa recunoastem cinstit in Bulgaria e (sau pare) mai saraca decat Romania – vezi si masinile mici. Din pacate insa atitudinea ne omoara si faptul ca nu intelegem ca in final noi pierdem. Toti si pe termen lung.
Din fericire – pentru ca slava Domnului avem si asa ceva, sunt din ce in ce mai multi cei ce s-au saturat si cei ce vor mai mult si stiu ca depinde si de ei. Incet-incet sper sa ne schimbam cat mai multi si in bine.
Totusi uneori atitudinea regiilor de transport este de-a dreptul revoltatoare. Exemplu. Vara anului trecut. Zi sufocanta. In autobuz nu era folosit aerul conditionat, desi il avea in dotare. Motivatia soferului? Facem si noi economie cand putem. 😀
chestia asta cu platitul transportului in comun este o chestie de bun simt.
90% din pers care circula cu transportul in comun cred ca gandesc astfel “hai ca-mi iau un bilet si-l compostez doar daca vad controlorii”. daca vin controlorii normal ca se iau cu ei in gura….
sunt multe chestii de bun simt pe care romanii nu le respecta. de ce? simplu….pentru ca romanii sunt lipsiti de bun simt.
Da, din pacate nu ma mira – am vazut si eu. La fel asta vara intr-un autobuz era dat drumul la aerul conditionat – dar oamenii deschisesera geamul sa intre aer MULT mai cald de afara – ca doar… e de dorit sa transpiri nu sa iti fie bine. Evident ii avem si pe cei inchid geamurile – peste tot – adica chiar primavara si toamna – e curent, nu vrem aer curat, musca.
Da, e chestie de bun simt si 7 ani de acasa. Sunt multi cei ce nu au acest bun simt – insa carora ar trebui sa le fie poate chiar impus/crescut/dezvoltat (cine stie care termen e mai potrivit) pentru ca nu e deloc in regula sa stai sa tolerezi nesimtirea celuilalt si, de fapt, sa nu iti fie bine pentru ca celalalt e nesimtit.
Mi-aduc aminte de Viena – de calitatea transportului in comun de acolo, de modul in care lumea isi ia abonament/bilet (desi nu am vazut controlori si desi nu trebuie sa bifezi de fiecare data un abonament ca la noi, totusi banii se duc pe abonamente/bilete pentru ca toti isi dau seama ca de acolo provin si banii pentru ca transportul in comun sa aiba calitatea pe care o are.