Cum facem o observatie
|Insemnarea de ieri legata de motivatia pozitiva ma indeamna sa scriu astazi despre un alt aspect ce ar trebui avut in vedere de toata lumea.
Spuneam ieri – in treacat – ca este foarte important tonul cu care facem o observatie si modul in care se abordeaza problema.
Sublinierea aspectelor bune din situatie/problema/material este foarte bine sa fie avuta in vedere. Aceasta precizare este detaliata in materialul anterior de pe blog, astfel ca nu voi insista aici. Spuneam si ca este bine sa nu puneti direct accent pe aspectele negative – si doar pe ele – intr-un mod dur. Este important sa se dea dovada in astfel de situatii de multa diplomatie si pana la urma de respect pentru persoana careia i se face observatia.
Dincolo insa de modul de a pune problema este foarte important sa se incerce sa se afle de ce respectivul angajat/elev etc. a reactionat in modul sau. Trebuie intai sa se inteleaga situatia in ansamblu, modul de rationare, trebuie sa se afle motivatia pentru care persoana in cauza a actionat intr-un anumit mod. Afland cum a pus respectiva persoana problema si cum a vazut situatia se pot sugera modificari, se pot sublinia elementele mai putin bune care pe viitor pot fi imbunatite.
Daca aveti o perspectiva completa puteti afla ce trebuie corectat. Daca veti merge doar pe impunerea punctului de vedere sau pe precizarea directa a unei anumite directii de urmat – fara macar sa o explicati logic – atunci este posibil ca pe viitor acelasi angajat – sau altul – sa reactioneze din nou gresit. Si aici ajungem intr-o alta zona sensibila (din cate se pare): existenta unor proceduri de lucru – in interiorul organizatiei si cu diversii clienti, parteneri, colaboratori etc. Necesita mult timp, insa odata realizate pot fi de real ajutor.
Am scris acest post intr-un fel pentru a raspunde unor intrebari care mi s-au pus in ultima vreme, dar si pentru ca, poate, desi spus pe scurt totul, esenta si ideile le vor fi de folos multora.
De astazi va astept pe noul meu blog, http://www.ardeimedia.ro
Asta inseamna sa fii… femeie.
Judeci totul tinand cont de tot felul de aspecte colaterale.
Asa gandim noi, femeile.
Cautam cauzele fenomenelor, despicam firu’-n patru…
(Ceea ce scrii emana caldura, feminitate, delicatete. Te citesc cu placere… Asta off-topic, deci scuze..)
Succes cu noul blog Andrei – o sa modific si in Blogroll 🙂
Ai dreptate Ellaida, noi tinem cont de perspectiva de ansamblu prin natura noastra. Cu toate acestea cred ca daca incercam sa argumentam de ce e bine sa avem situatia de ansamblu, daca precizam care ar fi argumentele logice in favoarea abordarii unei modalitati de reactie sau de actiune pot si ceilalti sa inteleaga de ce facem anumite lucruri si poate, daca li se pare ca modalitatile in cauza i-ar putea ajuta, sa le aplice si ei pe viitor.
Nu pretind ca am gasit cheia succesului sau ca doar eu stiu ce si cum trebuie facut. Incerc sa impartasesc insa cat mai mult din experienta mea si sper ca lucrurile pe care le scriu (care ma bucur sa vad ca sunt citite si placute – apropo de off-topic) sa le fie de folos unora, sa le confirme altora unele pareri si moduri de actiune, sa ridice intrebari altora si sa ofere uneori alte perspective care sa determine mai multa atentie inainte de actiune.
Cumva pe aceeasi tema, cum facem insa o observatie pe messenger?
Nu exista intonatie, etc..
O problema intr-adevar de luat in seama. Daca exista timp si resurse de ambele parti se poate merge pe conversatie – call – intre cele doua calculatoare caz in care revenim la partea cu vocea insa la fel fara sa avem si mimica sau gestica asociate.
O alta modalitate ar putea fi sa se suplineasca pauzele cu puncte de suspensie, pauzele in fraze cu linii de pauza ( – ), lucrurile extrem de importante sa se sublinieze – poate inceputul cu bold (mai dur – completat de majuscule) sau italic (mai cald). Important este si in acest caz ca, pe cat se poate, sa se incerce la fel: urmarirea cauzelor care determina efectul neplacut pentru a inlatura cauza nu efectul (ex: daca o persoana este vazuta de sef ca sta de vorba si nu lucreaza un mesaj pe messenger – utilizat sa presupunem si ca instrument de comunicare interna pentru posibilitatea de a face conferinte – in care sa fie rugat sa termine raportul/prezentarea etc. Insa nu va afla de ce nu scrie respectivul: poate ca are nevoie de o pauza, poate nu are inspiratie in acea clipa, poate a aflat o veste proasta si tot asa. Si poate ca va determina sa se apuce de lucrat, dar poate ca nu va iesi un material bun si nici cheful de munca nu va dura).
Se pot spune multe, am incercat sa sintetizez. Tu ce zici?
E bine de evitat conversatiile lungi si importante pe messenger.
Fata in fata, sau la telefon daca nu se poate altfel.
I am extremely impressed with your writing skills as well as with the layout on your weblog. Is this a paid theme or did you customize it yourself? Anyway keep up the nice quality writing, it is rare to see a nice blog like this one today..
I can see that you are adding a new many work directly into your blog. Maintain publishing the great work. Some actually helpful tips in that room. Bookmarked. Pleasant to discover your site. Thank you!
easy, restrained and stylish