E usor sa critici – dar ce pui in loc si cum te-ai descurca?
|Multi oameni considera ca ar face mai bine lucrurile decat cei care sunt desemnati sa faca acele lucruri. Nu conteaza daca vorbim despre primari (ca tot sunt alegeri azi si dintr-o stire pe tema aceasta aflam ca Peste jumatate din romani s-au gandit cel putin o data ca ar fi buni de primar), despre fotbal, despre condusul companiei sau despre cum se pot fabrica mai bine unele produse. Conteaza doar ca uneori nu avem pregatirea necesara dar pretindem ca stim mai bine ce ar trebui facut.
Se critica – si inca cum! Ca in teren nu a intrat cine trebuia; ca seful a luat o decizie cretina; ca politicianul x e… si tot asa. Deseori se critica inversunat, injurand. Motivul? Evident, cand ceva nu a mers bine, trebuia clar facut altfel si e vina sefului. E vina antrenorului s.a.m.d. Iar noi, noi stim mai bine cum trebuia sa se faca. Se ofera sfaturi, se realizeaza adevarate dezbateri – in cele mai diverse locuri.
Rareori se intelege insa ce presupune acel moment: responsabilitatea implicata, stresul si toti factorii ce pot influenta o anumita actiune. Evident ca daca toti cei ce critica – fara a fi specialisti – jocul unui fotbalist sau alegerile antrenorului ar fi pusi in situatia celui pe care il critica nu s-ar descurca multi mai bine; la fel, poate le-ar fi greu sa ia o anumita decizie la birou tinand cont de toate elementele ce conditioneaza acea situatie si sa isi asume responsabilitatea pentru rezultatul obtinut. E usor sa vezi o anumita parte – fara sa te gandesti la ansamblu – apropo de meciuri sa zici cum ai fi facut tu echipa fara sa stii: cine cu cine s-a certat in vestiar, cine are probleme de sanatate si nu numai, cine ce moral are etc.
Si tot rareori se analizeaza propriile performante. Este mult mai usor sa te uiti in gradina celuilalt decat la tine. E mult mai usor sa zici cum ar trebui sa se faca – decat sa analizezi ce faci si cum ai putea face mai bine acel lucru. Dar pana la urma, cu astfel de dezbateri uneori interminabile cresc vanzarile la alcool si nu numai – asa ca tot se castiga (din anumite puncte de vedere).
Critica – mai ales cea facuta mai putin constructiv si cu siguranta fara a privi situatia in ansamblu poate chiar sa aduca daune. Oameni pot avea de suferit; rezultate pot fi influentate. O critica totusi constructiva evident ca prinde bine; una doar distructiva pe termen lung poate avea un impact puternic: poate sa ii motiveze pe extrem de putini si poate sa ii demoralizeze pe foarte multi.
Asa ca multi ar trebui ca inainte sa critice sa se gandeasca si la cum vor realiza acea critica, la toate aspectele implicate de o anumita decizie (si sa ia in calcul ca ei poate nu le stiu pe toate) si mai ales la ce ar putea pune in loc; e una sa critici cand macar esti in domeniu – si alta cand vii din afara. Pare usor ce fac ceilalti – si deseori poti avea impresia ca tu ai face mai bine, insa rareori se intampla sa chiar fii mai bun decat cel din domeniul respectiv.
Intotdeauna lucrurile par mai usoare din exterior. Dincolo de factorii pe care i-ai enumerat tu simplul fapt ca nu cunosti situatia exacta, contextul te face sa crezi ca te-ai descurca. Mai mult decat atat, de cele mai multe ori cei care critica si se considera mai capabili sa faca anumite lucruri decat cei indreptatiti nici macar nu au o specializare oficiala, tot ce cunosc despre domeniul respectiv este bazat de speculatii.
Constat ca de fapt e un soi de revolta interioara( cauzele pot fi multiple) care ii face pe multi dintre noi sa fie carcotasi( acei Gica contra). Sunt oameni care de cand se scoala ( eu cunosc cativa) si pana se culca sunt pe ideea lui ” Nu”. Viata multora dintre noi e fara nici o lumina si atunci culorile care apar din puncte diferite, nu fac altceva decat sa-i enerveze, sa le tulbure…intunericul, cenusiul. Asta pe de o parte , iar pe de alta parte mai e si acea invidie neproductiva, urata, hada. Si atunci ce se poate face? Singura modalitate , in asemenea cazuri e sa critice cu dorinta evidenta de a demola. Si pe urma? Nu mai conteaza…Ramane locul pustiu si gol si ei isi savureaza “victoria” picatura cu picatura. Le place gustul acela de …otrava. Sigur ca stim toate astea, dar ce folos daca nu exersam zi de zi cu ideea ca e minunat sa ne putem bucura de un succes ,chiar daca nu ne apartine. Cat despre critica e baza oricarei constructii solide, cu conditia sa fie pertinenta si mai ales inteleasa si insusita.
….conflictul este samanta evolutiei.