Cum si ce faci atunci cand pleaca un angajat – sau despre un caz aproape de criza de imagine
|In aproape orice institutie si companie se intampla sa existe fluctuatii de personal. Si se poate intampla ca un angajat sa plece in timpul unor proiecte in care este stiut faptul ca a fost implicat de la bun inceput sau pe care chiar el le-a demarat.
Pana aici nimic iesit din comun. Cum ar trebui sa reactioneze/actioneze insa compania in aceasta situatie?
Ar trebui sa se comunice schimbarea – fara precizari defaimatoare la adresa angajatului – importanta fiind imaginea firmei si mai ales continuarea cu succes a proiectului. Tot ce a apartinut insa anteriorului angajat nu poate fi dintr-o data sub numele altcuiva.
Va propun astazi un studiu de caz actual. Prezentarea va fi una obiectiva – asa cum se vede am asteptat finalizarea evenimentului pentru a scrie despre aceasta situatie. Nu scriu pentru a-i lua partea Mihaelei (cine este ea veti intelege in cele ce urmeaza) si a critica firma. Incerc doar sa prezint o situatie cel putin atipica, in care este clar ca tot ce tine de comunicare putea fi mai bine gestionat (si da, afirmatia este obiectiva chiar daca prezentata la inceput).
Competitivitate prin Informatie 2007 – Conferinta Anuala de Intelligence Competitiv
Cand am aflat despre eveniment am aflat de la Mihaela Cristea care s-a si ocupat o buna bucata de vreme – pana in octombrie – de acest eveniment (mai ales ca am ales sa ne implicam si in calitate de parteneri media). Evenimentul s-a promovat cu ajutorul unui blog. Foarte des apareau insemnari – astfel incat s-au aflat atat detalii despre eveniment, cat si despre vorbitori si multe altele. Mihaela am inteles ca a plecat de acolo. Ce s-a facut din acest moment? Toate insemnarile ei au fost editate – in loc de numele si poza ei au fost puse numele si poza altui angajat.
Cum se poate insa face acest lucru fara a se comunica nicaieri preluarea de catre un nou angajat a atributiilor celuilalt?
O sa incep si cu exemplele: unul dintre primele posturi de pe blog De ce un blog de eveniment? ii apartinea Mihaelei. Autorul a fost modificat – el fiind acum Georgian. Una dintre persoanele care au comentatau remarcat insa un lucru: cum e posibil ca o alta persoana sa scrie in exact acelasi mod cu o alta – sa ii iasa fraze identice?
O alta hiba: a fost modificat autorul articolului. Cu toate acestea cel de-al doilea comentariu apartine autoarei initiale – si este clar un raspuns la primul comentariu la materialul de pe blog. Reiese astfel usor cine a scris De ce un blog de eveniment? si totul ajunge la o imagine nepotrivita.
Unul dintre vizitatorii site-ului a remarcat modificarea autorului. A atras atentia asupra acestui lucru si s-a ajuns la o discutie pe care o puteti usor citi pe site. Se remarca abordarea care a continuat cu precizarea ca s-au modificat parolele (ceea ce nu insemna ca daca un ex-angajat nu mai are acces la a posta materiale, cele scrise de el trebuie sa apara cu alt autor). Se atrage de catre acel comentator – ioana – atentia si asupra faptului ca abordarea are repercursiuni negative asupra imaginii companiei si ii poate determina pe unii sa nu isi cumpere bilet la eveniment – sau sa nu mearga la el.
Solutia 2: s-a scris un material – antedatat – in care se preciza ca Mihaela nu se mai ocupa de eveniment si cine i-a luat locul. Iarasi o greseala – antedatarea materialului – vizibila pentru vizitatorii blogului de eveniment.
Discutia continua.
Partenerii nu au fost instiintati de schimbarea persoanei de contact.
Intre timp evenimentul a avut loc. Nu am ajuns din pacate la el – insa am convingerea ca vorbitorii cu experienta si profesionisti in domeniu au tinut prezentari de real interes pentru participanti. E pacat insa de situatia de pe blogul evenimentului si de modalitatea de comunicare mai putin inspirata aleasa.
Cum credeti ca ar putea fi rezolvata o astfel de situatie? De ce s-a ajuns oare aici? De ce in locul unei comunicari absolut simple – catre parteneri dar si oficial – a schimbarii persoanei care se ocupa de eveniment s-a realizat practic o insusire a materialelor de catre un alt coleg. Chiar daca – sa presupunem – in contract se poate specifica faptul ca drepturile de autor apartin companiei – situatie intalnita in cadrul multor companii – intr-o astfel de situatie e dificil de presupus ca altcineva scrie in acelasi stil, cu aceleasi cuvinte ordonate in fraze identice.
Am remarcat spre final ca noul autor a recunoscut ca nu a ales o modalitate buna de comunicare. Repet, am ales sa prezint acest caz pentru ca asa cum am aratat exemple fericite de-a lungul timpului, se pot prezenta si situatii din care toti putem invata.
Cred ca s-a pornit de la intentia de a nu lasa sa se intrevada preschimbarile interne, considerandu’se ca ele reprezinta ceva negativ.
Regulile de baza in PR spun ca atunci cand se intampla ceva rau, nu trebuie sa acoperi greseala, ci sa incerci sa reduci pierderile. Blogul este un instrument de transparenta si comunicare si ar fi trebuit sa fie folosit ca atare.
As mai adauga ca e bine de stiut ca plecarea unui angajat, din orice motive s-ar intampla ea, nu reprezinta neaparat o pata neagra pe imaginea companiei. E normal ca firma respectiva sa accepte decizia angajatului care i-a adus valoare in trecut, si sa ii ureze succes in viitor, fara sa faca din asta o tragedie.
Felicitari loredana pentru articol. Profesionist si impartial. Dupa cum a sesizat si costina e posibil ca acolo sa fie o problema interna, acutizata si care cu greu mai poate fi mascata. Sub presiunea revarsarii in spatiul public a unui ceva ce se doreste plasat in umbra se comit erori copilaresti. Dar usurinta cu care se substituie munca unui angajat, lejeritatea cu care efortul lui e plasat sub amprenta altcuiva ma face sa cred ca e mai mult decat o eroare. E reavointa. Ceea ce e complet neplacut si ofera noi perspective asupra relatiilor posibile dintre angajatori si angajati…
Multumesc pentru aprecieri – chiar am dorit sa infatisez situatia in intregul ei – de aceea si precizarile bune si cele mai putin flatante.
Am comentat si eu pe acel blog la final spunand ca probabil atat situatia in sine cat si “criza” puteau fi mai usor rezolvate cu un PR si comunicare de succes.
Daca aceasta “greseala” o facea o firma…care se ocupa de ..transporturi, it etc, poate nu era atat de grav (nu atat de grav, desi totusi grav)…dar cand este comisa de cineva care ofera “consiliere”, devine flagranta. Atat timp cat nu esti capabil sa iti gestionezi propriile probleme, sentimente, promovari de imagine, sau, cel putin sa stii cand e cazul sa ceri ajutorul (‘PR si comunicare de succes’), cum poti avea pretentia sa oferi “consiliere” altora?!
Poate ca totusi nu toti clientii sau viitorii posibili clienti vor intra pe acest blog…si atunci raul nu e atat de mare, dar daca pe asta se bazeaza geo&co, atunci fie nu a inteles IDEEA, fie, din nou jigneste “cititorii” pe care i-a avut, neacordand suficienta importanta parerii lor…
Multumesc pentru comentarii. Evident ca pareri sunt in continuare asteptate – inclusiv de la cei de la compania in cauza.
cred ca par puerila daca spun ” deontologie”! dar asta este….si cred ca firma zice- e eventul meu, eu am platit pt tot ce a facut fostul meu angajat…..ce sa ma mai explic celorlalti…dar mai mult decat orice cred ca firma are mari probleme profesionale…cum sa gafezi in felul asta??? si mai ales cand zarurile eventului erau aruncate?ce neplacut pentru toti este cand cineva nu-si asuma ca mai are de invatat!
Nu m-as hazarda in aprecieri privind lipsa de profesionalism din cadrul firmei. Daca firma aia da consultanta in alt domeniu decat PR si imagine, nu vad care ar fi problema in fata unor potentiali clienti care NU vor sa fie consiliati in PR si imagine ci in altceva. Cine nu e bun de actor nu inseamna ca nu e bun nici de cizmar, nu? Nu vreau a zice ca acea firma a facut bine cum a facut, dar vreau a zice ca nu e cazul sa se exagereze si sa se extrapoleze efectele erorii pana pe luna si inapoi.
De acord. Dar pana la luna cred ca e bine… Inapoi e optional!
Foarte interesant ca va pasa si ca luati atitudine despre lucruri pe care doar le ghicitzi. Ati creat o poveste spunoasa despre o criza si despre lipsa de profesionalism si puteti inventa in continuare fel de fel de povesti. Cativa dintre comentatori ma cunosc si stiu foarte bine ca nu imi sta in caracter sa ma aberez. Realitatea este ca o simpatizati pe Mihaela care a plecat din compania intellCompetitiv, asta fiind optiunea ei. Dupa ce a plecat, evenimentul fiind deja lansat, era normal ca altcineva sa se ocupe de el. Era normal ca sa facem toate eforturile pentru a evita confuzii si a directiona lumea catre noua echipa care se ocupa de evenimente in companie si care nu sunt profesionisti in PR si nici nu au experienta cu plecari bruste de personal. Va anunt pe aceasta cale despre faptul ca evenimentul nostru “Competitivitate prin Informatie”, editia 2007, a avut loc, au participat peste 120 de manageri si specialisti de afaceri care au plecat extrem de multumiti despre calitatea expunerilor. Speakeri internationali au apreciat evenimentul si au cerut sa revina si cu ale ocazii in Romania. Audienta a inteles ca Intelligence-ul competitiv nu este un moft al companiei intellCompetitiv si ca in Europa si in lume este un lucru normal si foarte uzitat. Mai multe detalii post eveniment puteti gasi pe blogul nostru ic2007.intellcompetitiv.ro . Din toate aceste discutii marturisesc ca am avut cateva lucruri de invatat, si nu ma refer exclusiv la ceea ce trebuie sa faci cand pleaca un angajat dupa regulamentul PR… cele bune si pe viitor la cat mai multe ocazii de colaborare!
Ma bucur ca avem si o parere a organizatorilor.
Nu am spus ca este o criza – ci doar ca se putea ajunge. Nu este un post in care sa iau apararea cuiva – ci unul in care situatia a fost prezentata obiectiv – salutand initiativele bune dar prezentand si aspectele ce puteau fi imbunatatite.
E firesc ca atunci cand pleaca un angajat – indiferent ca pleaca de bunavoie sau ca este demis – si aici nu vorbesc despre cazul de fata ci in general – tot ce tine de proiectul inceput sa fie continuat de cei ce raman in cadrul companiei.
Este chiar de dorit ca toti cei implicati – de la parteneri la colaboratori si vizitatori in cazuld e fata pe blog – sa afle noua persoana de contact careia sa i se adreseze in caz ca sunt intrebari, ca se doresc lamuriri. Din acest punct de vedere salut initiativa. Doar ca este de dorit sa se faca o precizare directa – substituirea automata putand crea si lasa impresii negative.
Nu am avut nicio clipa intentia de a va cauza probleme – de aceea desi am remarcat inainte nu am scris nimic inainte de eveniment. Asa cum spuneam si in insemnare sunt sigura ca toti cei ce au venit au aflat lucruri interesante pentru ca tema si domeniul este unul ce suscita interes iar notiunile la care s-a facut referire am convingerea ca le sunt de folos multora.
Si eu sper sa avem colaborari viitoare, si personal ma bucur ca din aceasta experienta s-a putut invata ceva (nu doar in ceea ce tine de comunicare) – cu cat mai multe au fost elementele aflate cu atat mai bine pentru toti.
<p>Si totusi situatia de la aceasta companie are mare legatura cu situatia in cauza: o companie a avut la dispozitie informatie – un angajat care a plecat. Si nu a stiut cum sa organizeze si utilizeze aceasta informatie. Ori evenimentul este legat tocmai de informatie si utilizarea ei, ca intelligence competitiv, si-atunci? – sa speram ca e doar binecunoscuta diferenta nu face cum face popa ci cum zice?</p>
@ contrar: buna intrebare. dar intre timp toata lumea a amutit. deci, se pare ca i-ai prins cu matza-n sac. sau, pur si simplu, cizmarul face incaltaminte misto dar are in picioare niste incaltari vai mama lor.