Are si intelegerea limitele ei, nu?!

Fii bun, intelegator.

Intelege-ne si pe noi.

Si multe alte formulari similare.

Le-ati intalnit poate – sau le-ati utilizat.

Acum, sa ne intelegem. Nu sunt anti-intelegere. Dar poate ca exista totusi o limita. Si va propun astazi sa vedem limitele intelegerii in toate zonele: personala si profesionala intr-o insemnare ce porneste in urma multor discutii si povesti de la prieteni adunate si iata toate cele observate sintetizate.

Sa incepem cu zona personala.

Ajutorul – exista prieteni care au nevoie de ajutor. Evident in functie de posibilitati. Uneori e ajutor financiar, alteori e ajutor “tehnic” (ceva de reparat, un calculator de instalat etc.), alteori e alt fel de ajutor. Irelevant pana la urma felul. Ajutorul este oferit in doua chipuri: uneori din dorinta si din suflet, alteori mai mult din obligatie: hai, ca uite stie ce fac… si ce o sa zica daca nu il ajut; pai pe X l-am ajutat, trebuie sa il ajut si pe el; mi-a cerut Y sa il ajut cu… si alte asemenea motive. Dar pana unde merge ajutorul? Cat de multe persoane poti ajuta constant – doar nici la tine timpul nu este nelimitat si nici resursele infinite. La fel, de cate ori ajuti aceeasi persoana cu acelasi lucru? Cand devine prea mult? Si cum faci atunci cand tu ai nevoie de ceva si vezi ca o persoana care te-ar putea ajuta nu se ofera? Mai ajuti pe viitor sau iti e invatatura de minte?

Umarul de plans – apropo de intelegere, musai trebuie sa existe un prieten pe al carui umar toti pot plange. Indiferent ce problema au – mare sau mica, importanta sau nu, vin sa se planga. Cati dintre acestia incearca sa afle daca si cei la care au venit au o problema? Cati inteleg de fapt ca altul poate are chiar o situatie mai grava? Si cat sa inteleaga persoana cu umarul mereu disponibil ca pentru ea nu exista niciodata un umar sau persoane care sa inteleaga cu adevarat si sa nu critice?

Greselile, vorbele grele etc. – ca acum n-or fi prieteni perfecti, care nu gresesc niciodata cu nimic! Si evident dupa greseala vine scuza (bine, vorbim aici de cazul ideal, stiu). Intelegi o data, de doua ori dar… de cate ori merge ulciorul la apa in cazul prietenilor?

Nerespectarea promisiunii – ba ca il ajuta cu ceva, ba ca aduce ceva imprumutat la un anumit termen si asa mai departe. O data pot fi motive intemeiate – dar de cate ori se poate intelege? Exista o limita? De cate ori e bine sa “te arzi” sau sa te lasi “incurcat” de prieteni?

Acasa – multi parinti se intreaba cat de multe trebuie sa inteleaga de la ai lor copii. La fel, sunt multi copiii care se lovesc deseori de scuza: “intelege-ne si pe noi, suntem batrani” – de parca asta ar rezolva ceva. La fel deseori el solicita sa fie inteles de ea – ori poate prea mult ea vrea sa fie inteleasa de el. Exista totusi si limite?

Eee, si-acum sa ajungem si la partea profesionala unde exista de asemenea solicitari de intelegere.

Banii – plata la timp, mai ales in aceasta perioada e o problema. Insa ce sa intelegi: pe cineva care nu plateste, dar nici nu iti spune dinainte ca nu va avea bani la termen? Pe cineva care intarzie cu plata luni in sir, da, iti spune constant ca nu are – dar acest constant te incurca si pe tine. Pe un client despre care stii foarte bine cate zeci daca nu sute de mii de euro ruleaza lunar insatie nu iti da cele cateva sute sau cateva mii la timp? Pe cineva care iti solicita ca totul sa fie gata cand doreste el – dar el apropo de bani e gata cand vrea?

Faptul ca stiu ei mai bine – indiferent care e domeniul de activitate si experienta, sunt cazuri in care clientul solicita intelegerea pentru abordarea lui intrucat e mai buna. Atunci cand ideea e minunata e una – dar nu intotdeauna stau astfel lucrurile.

Si poate ca limite ale intelegerii ar mai fi indiferent ca vorbim de zona personala sau de cea profesionala. Insa e clar: are si intelegerea limitele ei! A abuza de intelegerea celuilalt nu este o strategie buna insa nici in afaceri, nici in plan personal. Pe termen lung consecintele sunt negative, oricat de bine v-ati intelege cu familia, prietenii, clientii/furnizorii.