Veni lumea acasa… adio gaze – e minunat traiul la bloc

Ma pregateam eu sa fac clatite. Nu puteam mai devreme din diverse motive. Am pregatit frumos continutul si cand sa ma duc sa il fac – la 18.30 – ce sa vezi.

Aprind aragazul. Hop, cat se incalzeste tigaia se opreste gazul care oricum nu avea o flacara puternica. Revine. Zic ca hai, poate, totusi…

Da’ de unde. Am pus eu de prima clatita… nici nu s-a facut pe o parte si s-a oprit iar gazul. A revenit incet dupa cateva secunde. M-am luptat, am castigat, o clatita am facut. Si m-am oprit.

Toata ziua am avut gaze – si inca din belsug ca i-am facut supa copilului, am facut cafea (bine, cafea n-am facut eu, a facut iubitu-mi sot) asa ca da, am avut gaze din belsug.

Dar a venit seara. Au venit oamenii acasa. Au pornit centralele.

Si-asa mi-am adus eu aminte de vremurile unui regim comunist pe care l-am prins si din care mai tin minte multe, inclusiv cum mamaie “vana” orele si momentele in care putea gati.

Si pentru cei care stau la parter e o adevarata bucurie. Slava Domnului de bucuriile date de gaze si mai ales de parter o sa scap pana in toamna 😀

La voi cum e iarna cu gazele? Ca pe vremuri cum e la mine?

Share
546 Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

CommentLuv badge