Increderea – baza relatiei angajator-angajat, intre colegi si nu numai

Probabil ca oricine are nevoie sa stie ca persoana de alaturi are incredere in el/ea. Este valabil in viata personala, dar si in cea profesionala.

De mic copilul incearca sa castige increderea parintilor si se recomanda sa ii fie acordata o libertate astfel incat sa se poata dezvolta si sa dobandeasca incredere si in fortele proprii. In acest caz se vorbeste si despre transferul de incredere.

Firesc atunci cand un copil face ceva si le demonstreaza parintilor ca nu merita increderea lor apar probleme. La fel intr-o relatie intre doua persoane atunci cand unul dintre parteneri se arata nedemn de incredere apar dificultati. Se constata insa ca exista si exemple frumoase: ca in momentul in care o persoana are incredere intr-o alta aceea se simte motivata si astfel poate ca va face acele alegeri dezirabile si nu unele mai putin inspirate. Si situatii concrete sunt o sumedenie.

Cum stau lucrurile la serviciu?

Am spus ca pe angajati trebuie sa te poti baza. Aceasta inseamna ca un superior are incredere in subordonati ca isi vor face treaba asa cum trebuie si la timp. Privind lucrurile din aceasta perspectiva a delega o sarcina implica si delegarea responsabilitatii pentru acea sarcina. Degeaba ii dai cuiva ceva de facut si ii spui ca este raspunzator de acel lucru daca acea persoana nu are de fapt cuvantul final. Mergand mai departe se constata de altfel ca la nivelul afacerilor si al managementului este complet neproductiva delegarea unor sarcini fara delegarea responsabilitatii pentru acele sarcini. In acest mod oamenii se pot obisnui ca au subordonati sau colegi care trebuie sa ii asculte insa se vor sti la adapostul lipsei semnaturii pe produsul final astfel incat, in fapt, pe ei nimeni nu ii poate trage la raspundere. Si stim toti ca meritele si le asuma aproape oricine, insa raspunderea pentru o greseala aproape nimeni.

La fel se intampla si in cazul colegilor de echipa sau de birou. Nu suntem independenti, astfel ca avem incredere – sau trebuie sa avem incredere – in ceilalti. Trebuie sa avem incredere ca vanzatorul stie sa vanda bine produsele sau serviciile companiei, ca daca in cadrul unei echipe am stabilit impreuna cu colegii un termen limita si s-au trasat sarcini clare fiecare va face ceea ce trebuie astfel incat totul sa fie gata la timp si tot asa. Sunt putini cei care recunosc ca si-ar dori sa nu mai fie pusi in situatia de a lucra cu oameni care i-au dezamagit, dar intrebati de prieteni vor marturisi acest lucru imediat si deseori se va constata si frustrarea si teama ca proiectul nu va iesi atunci cand trebuie sa lucreze cu acei oameni.

Increderea, ca si respectul, se castiga si se pastreaza. Si nu este nimic mai rau decat pierderea increderii. Sa nu ai deloc incredere in cineva este foarte neproductiv – fie ca vorbim despre afaceri sau despre viata personala. Sa nu te astepti ca poate face ceva bine, sa nu ai incredere ca e capabil sa duca la bun sfarsit o sarcina delegata si sa stai sa verifici constant acea persoana – iata lucruri care ingreuneaza chiar procesul de lucru. Si la fel stau lucrurile si in viata personala.

Cum e cu a doua sansa? Aici probabil ca depinde de om. Multi vor spune ca trebuie sa ii acorzi celuilalt a doua sansa intrucat nu suntem perfecti, suntem oameni si gresim. A doua sansa insa e una si a treia sau a patra solicitate sunt cu totul si cu totul altceva. Iar intelegerea are si ea limitele sale asa cum am subliniat deja. O a doua sansa poate sa arate incredere in fortele si in potentialul acelui angajat, ii poate stimula moralul si il poate motiva astfel incat sa nu mai greseasca si sa doreasca sa se depaseasca in mod constant. Urmarirea a ceea ce face trebuie sa se realizeze permanent insa e de dorit sa nu fie foarte vizibila astfel incat persoana sa se simta cu adevarat incurajata pentru a-si putea atinge potentialul.

Ca sa unific la final iarasi zonele personal si profesional o sa spun ca e foarte clar ca increderea sta la baza a tot ceea ce facem. Avem incredere – sau ar trebui – in cei care muncesc pamantul ca nu presara chimicale ucigatoare, in cei care vand diverse produse si servicii, in cei de langa noi, in conducatori si asa mai departe. Da, avem incredere si uneori ne-o pierdem; uneori o luam de la capat si investim cu incredere pe cineva. Alteori ne pierdem speranta. Insa increderea ajuta foarte mult si in viata reala si in viata personala. E suficient sa ne aducem aminte de Covey si ceea ce spunea el despre “depozitele” de incredere – atat catre prieteni, cat si in randul publicurilor unei companii – care depozite se dovedesc a fi extraordinar de utile atunci cand acea companie sau persoana are probleme. De foarte multe ori daca prietenii sau clientii au incredere in tine reusesti sa treci peste o perioada mai dificila. Daca nu… se poate ajunge chiar la faliment.