Lipsa de educatie si logica – sau despre cum sa strici un copil (definitiv)

Cand suntem mici invatam multe. Ca adulti poate ca nici nu ne dam seama ca orice spunem unui pui acestuia ii ramane intiparit. Ca din replicile pe care i le oferim el invata si ramane pe viitor cu anumite depinderi si idei, antipatii, simpatii sau temeri.

Nu stiu altii ce parere au, dar mie mi-ar placea ca toata lumea sa gandeasca inainte de a deschide gura (si a spune uneori tampenii mai mari decat persoana in cauza). Bunaoara auzeam ieri la un eveniment dedicat copiilor cum o mama ii spunea fetitei de nici 2 ani ca un obiect pe care aceasta il dorea disparuse pentru ca il mancase pisica (avea o pisicuta de plus fetita). In primul rand ca o invata pe fetita ca pisica aceea de plus mananca ceva – culmea obiecte. Apoi o invata – gresit evident – ca o pisica mananca asa ceva.

La fel, in urma cu cateva saptamani am zarit pe strada o bunica cu o fetita. Aceasta copila era ceva mai mare – avea vreo 4-5 ani. Pitica insa… avea chef sa mai stea pe-afara in timp ce bunica voia sa mearga in casa. Pleaca bunica de langa copila, o cheama. Copila se uita la bunica, dar nu venea. Asa ca bunica zareste un caine pe strada (care era la vreun metru de fetita dar care nu avea nici cea mai mica intentie de a-i face ceva rau) si ii spune fetitei (pe post de factor motivational): “hai, acasa. Vino ca altfel te mananca cainele!”. Evident copilul s-a uitat la caine si s-a speriat si a fugit la bunica. Evident cainele pe langa care trecuse si bunica si treceau linistiti si alti oameni nu avea nimic de-a face cu copilul sau bunica. Dar aceasta bunica … (sunt eu prea diplomata pentru a-i pune aici un apelativ) a gasit imediat o scuza la indemana fara sa se gandeasca la faptul ca asa pe viitor fetitei va incepe sa ii fie frica de caini si la implicatiile grave ale acestui fapt.

Ceea ce ma doare foarte mult e ca din pacate iata avem zilnic mii – sute de mii de astfel de cazuri (daca nu milioane). Sunt oameni care demonstreaza in nenumarate feluri ca nu gandesc – nici in perspectiva, nici in clipa in care deschid gura. Oameni care nu isi dau seama de impactul lucrurilor pe care le spun si le fac. Din pacate trebuie sa traim cu consecintele vorbelor lor – si de asemenea sa fim contemporani cu toti acesti copii stricati – la propriu – de parinti si bunici in acest mod. E mult mai usor sa sperii un copil (cand e cazul) cu amenintarea cu Bau-bau – pe care nu il pot asocia cu ceva. Trebuie sa si gandesti insa!

Share
47 Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

CommentLuv badge