Obiceiuri pascale si originea lor

Multe dintre sarbatorile cu puternic element religios au si influente pagane. Explicatii sunt multe – in buna masura acestea subliniaza faptul ca pentru a-si putea practica obiceiurile religioase crestinii au lasat sa fie influente pagane – sau alteori au incercat sa adauge un element religios unei manifestari pagane.

In cazul Pastelui se considera ca in fapt origine sunt tot pagane – sarbatoarea primaverii si a feritilitatii. Trimiterile cele mai multe sunt la zeita Eastre (Eostre/Eostra) al carei simbol pamantesc era iepurele. Se pare ca imigrantii germani au dus acest obicei – si simpaticul animal urecheat – in America – de unde a fost preluat apoi in intreaga lume (si mult comercializat in zilele noastre). De altfel se remarca foarte usor asemanarea Eastre – Easter (Paste in limba engleza). Saxonii aveau obiceiul de a sarbatori intoarcerea primaverii printr-un festival in care ii multumeau zeitei Eastre – prin simbolul ei pamantesc, iepurele. Despre zeita puteti afla mai multe de aici.

Slujba de Inviere incepe de la miezul noptii – este un lucru stiut de orice crestin. Mai putini sunt cei care stiu ca asa se proceda si in Evul Mediu cand oamenii asteptau rasaritul soarelui pentru a se porni in procesiune spre biserica.

oua Paste pictateIn ceea ce priveste oul – simbol cu care este asociat Pastele – legendele spun ca primul ou de Paste a fost daruit de catre Sfânta Maria Magdalena imparatului Tiberiu. In vremea aceea era obiceiul ca atunci cand o persoana dorea sa-l vada pe imparat, sa aduca si un dar pentru el. Cei avuti aduceau, de obicei, bijuterii, vase si obiecte scumpe, iar cei saraci, oamenii de rand, aduceau ceea ce aveau la indemana. Maria Magdalena, care a fost o femeie bogata, dar a renuntat la toata averea pentru a-l urma pe Iisus, s-a prezentat in fata Imparatului doar cu un ou de gaina. Era tot ceea ce-i mai ramasese.

Oul rosu este simbol al sangelui lui Iisus – Fecioara Maria pune un cos de oua la baza crucii lui Iisus; sangele scurs inroseste ouale – de aici si obiceiul de a inrosi oua de Paste.

Haine noi – in multe tari din occident – in special englezii (dar nu numai si azi obicei preluat in multe tari) de Paste se spune ca e bine sa iti cumperi niste haine noi; irlandezii participa la concursuri de dans cu premii. In Franta nu se trag clopotele intre Vinerea Mare si Duminica Pastilor, in timp ce in Suedia, copiii dau scrisori vecinilor si primesc de la acestia dulciuri sau bani, obicei asemanator cu cel de Halloween: “trick or treat”.

Exista si unele ritualuri de stropit – ale caror origini au la baza faptul ca evreii i-au stropit cu apa pe adeptii lui Iisus care aduceau vestea invierii Domnului. Stropitul se intalneste si in zilele noastre si in Romania. In Ardeal fetele sunt stropite in a doua zi de Pasti cu apa de colonie, obicei unguresc, iar in Polonia, Germania si Ucraina fetele se stropesc cu apa. Pe langa udat se fac si urari de sanatate de vreme ce se crede ca zapada topita le face mai frumoase si este aducatoare de noroc.

Si de zilele din Saptamana Mare sunt legate multe obiceiuri – de pilda se obisnuia ca in aceasta zi sa se faca o baie in zori in parau spunandu-se ca persoana aceea va avea noroc tot anul.

Un alt simbol este mielul – animalul care trebuie sacrificat pentru propria mantuire – de aici si mieii ca asociere pentru turma lui Iisus si cei ce Il urmeaza in credinta.

Informatii interesante despre obiceiuri de Pasti gasiti si aici, aici si aici. Despre Pastele blajinilor (Pastele mortilor) puteti de asemenea afla informatii de aici. Puteti citi de asemenea si aceasta prezentare concisa.

Iata ca avem asadar o multitudine de simboluri si lucruri la care sa meditam. E Sambata Mare – cand probabil in fiecare casa e gata curatenia si sunt gata bucatele si toti asteapta slujba de Inviere. Sa ne uitam asadar spre interior si sa gasim acea liniste de multi cautata si de putini aflata.

Share
50 Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

CommentLuv badge