Judecam padurea dupa uscaturi?
|Cand am mers prima oara in Plus – primul deschis in Bucuresti – am fost extrem de dezamagita: se facuse publicitate si lumea ajunsese valuri-valuri acolo. Numai ca… de la bun inceput aveai afis mare ca nu mai stiu ce produs (promovat prin reclamele de care aminteam) nu mai exista spre vanzare. Apoi constatai cum intrai pe stanga si ieseai prin dreapta (invers asadar de cum ar fi normal). Si asta n-a fost tot: cautam ceva si profitam de ocazie sa luam si paine. Culmea e ca unele rafturi erau goale iar pe altele era paine ce expira cu o zi in urma si in acea zi. Mai erau si cateva sortimente – mai scumpe – cu termen de valabilitate ceva mai mare. Marturisesc sincer ca de atunci nu am mai intrat in vreun magazin Plus. Anul acesta, mergand in Germania, am vazut numeroase astfel de magazine – oarecum de colt de strada – cu multi cumparatori. Asadar prima impresie de aici m-a determinat sa nu mai intru in acest magazin in tara (si doar faptul ca eram pe fuga nici in Germania).
In experienta de lucru la PRwave am remarcat clienti care au lucrat cu persoane care le spuneau ca sunt practicieni PR (sau agentii) si care aproape ca au facut orice numai relatii publice nu. Erau dezamagiti. Ne-au acordat o sansa in a le demonstra ca PR-ul sustinut si realizat in mod coerent ii poate ajuta – si au fost multumiti de rezultatele obtinute.
Orice padure are uscaturile ei. Un vechi proverb – o vorba inteleapta spusa de mult pe care ar trebui sa ne-o amintim poate de fiecare data cand ne dezamageste ceva. E foarte probabil ca o prima experienta intr-un anumit loc sa nu iti faca placere; ori interactiunea cu o persoana dintr-un anumit domeniu; ori cu un produs dintr-o anumita gama. Dar e aproape sigur ca nu toti sunt la fel: romanii nu sunt toti persoanele de culoare care fura. In Germania sunt sigura ca exista si produse bune (desi anul acesta singurul lucru luat bun de acolo a fost o bluza made in Romania… – nu m-am dus la cumparaturi dar s-a intamplat sa fiu nevoita sa imi iau cate ceva si… experientele au lasat de dorit, in ciuda magazinelor si marcilor cu renume). La fel, din pacate, si multe domenii au oamenii lor care nu le fac cinste.
Daca m-as rezuma la PR ar fi suficient sa ma uit la scandalurile pe monden din aceasta perioada – nu mai dau numele vedetei care e acum implicata intr-un scandal cu conversatii telefonice. Spun doar ca din declaratiile diverse la mijloc este si un PR (ex. al vedetei). Am aratat mai sus ca exista clienti nemultumiti de serviciile unor agentii. Chiar si eu cunosc pe cineva care considera ca PR = organizarea unui eveniment si un comunicat inainte de eveniment si unul dupa. Nu tu strategie, nu tu integrare, nu tu concepte… doar banii rezultati de pe urma organizarii evenimentului. Doar ca interactioneaza cu multe companii si persoane dintre care putini stiu ce inseamna de fapt relatiile publice si cum ii pot ajuta. Si cand cineva iti prezinta in mod convingator un anumit lucru ca fiind chintesenta activitatii respective, ai tendinta de a-l crede.
Aici e drept ca, asa cum o spun de multe ori, inca PR-ul are o mare problema de notorietate: oamenii/companiile nu stiu ce ar putea obtine de pe urma unor activitati profesionist desfasurate – dar aceasta e alta problema ce va fi tratata poate intr-o insemnare.
Cei ce au o prima experienta mai putin buna cu oameni dintr-un domeniu, mai apeleaza la servicii in acel domeniu? Raspunsul ar fi simplu dar nu simplist: depinde. O companie care este condusa de oameni informati da. Altii insa… se pot opri in acel punct – al dezamagirii.
E firesc sa se judece padurea dupa uscaturi? Revoltati ne vom gandi toti: desigur ca nu! Apoi ne putem aseza si reflecta pentru a ne da seama ca s-ar putea ca pentru unii sa fie firesc: cine s-a ars o data cu ciorba, sufla si in iaurt! Mai e un drum lung de parcurs pana la a putea face diferenta intre calitate si lipsa ei, intre ce se poate oferi si contra a ce sume.
Cert este un singur lucru: ca nu exista o solutie simpla si ca in final raspunsul la intrebarea din titlu difera de la persoana la persoana si de la domeniu la domeniu. Speranta este ca numarul de uscaturi dintr-o padure (oricare ar fi aceasta ca domeniu) sa fie cat mai mic.
“Cine s-a ars o data cu ciorba , sufla si in iaurt… Ce sa pun semnul intrebarii, al exclamarii? Sigur ca asemenea vorbe, pline de bun-simt, nu se pot substitui unei neincrederi totale… Pana la urma functioneaza insasi calitatea noastra de a sesiza lipsa de profesionalism… In fond, oricat de grozavi am fi, nu putem sa functionam in afara unei echipe, indiferent de domeniul la care ne gandim. Si cei care au resurse financiare nu cred ca sunt in masura sa intervina decat acolo unde se pricep. Mai simplu: daca faci bani plamadind la ciment, nu poti sa plamadesti la fel de maiastru organizarea unui eveniment cultural, spre exemplu. Adica sa lasam specialistului ce e al specialistului…
Ultimul post al catia maxim: Un zâmbet…
Cred ca cel putin in primele momente, sunte toti foarte decisi sa judecam padurea dupa uscaturi. Cu greu mai incercam o data dupa o dezamagire. Dar problema principala este a lipsei de informare. Daca pentru un magazin (cand sunt cu sutele si de unde iei paine e putin important), nu stai sa te informezi prea mult, atunci cand aganjezi o agentie de PR, o firma de design, un consultant financiar, ar fi nevoie de un pic de timp investit in a alfa ce trebuie sa cauti. Si google este suficient uneori. Doar speranta ca firma care isi prezinta serviciile is va face treaba bine nu este de ajuns cand nu stii exact ce si cum ar trbeui sa faca firma respectiva.
Ultimul post al Alina Popescu: How Low Can You Go in PR?
If some one needs expert view regarding running a blog then i advise him/her to pay a quick visit this weblog, Keep up the fastidious work.
Hiya, I am really glad I’ve found this info. Today bloggers publish just about gossips and internet and this is actually annoying. A good web site with exciting content, that is what I need. Thank you for keeping this web-site, I will be visiting it. Do you do newsletters? Can’t find it.