Studiu: cine lucreaza mai mult de 11 ore/zi prezinta un risc mai mare de a face depresii

Discutam recent despre programul de lucru. Stiti deja ca eu sunt adepta sistemului german: program pana la ora 6 si apoi timp pentru viata: intalniri, cumparaturi, distractie, relaxare cu tot ce presupun acestea.

Desigur sunt anumite domenii in care este nevoie sa stai mai mult la birou: in IT, doctorii (perioadele cu garda) si mai sunt. Se spune ca si in PR trebuie sa fii activ non-stop. Marturisesc ca nu cred in programul de lucru pana la 10 noaptea in mod regulat. Se pot gasi solutii astfel incat activitatile sa fie realizate in timpul zilei.

Statul peste program ar trebui sa fie o exceptie si nu o regula.

Aceasta implica si o relatie de lucru cu anumite reguli impusa clientilor sau colaboratorilor, si un management foarte bun al echipei, si lucrul efectiv in orele de program dar si respectul pentru timpul liber al angajatului care va veni a doua zi cu mult mai mult drag.

Spuneam in titlu ceva despre un studiu. Ei bine da, cercetatorii britanici au facut un studiu si au constatat ca persoanele care stau mai mult de 11 ore/zi la lucru (55 ore/saptamana) prezinta un risc mai mare de a face depresii. Cele mai afectate categorii sunt femeile, tinerii si cei care primesc salarii mici. Dintre femei s-a remarcat ca foarte afectate sunt femeile care castiga mult – pentru ca adesea ele au responsabilitati mai multe in afara serviciului. Tinerii asteapta si ei foarte mult si de aceea stresul este de asemenea foarte mare. Studiul a aratat insa si faptul ca barbatii care castiga mult nu prezinta acelasi risc de a deveni depresivi ca femeile. Puteti citi despre studiu in acest articol de pe Daily Mail.

In discutia de care aminteam mai sus se spunea si ca din pacate avem un soi de “sistem” in care asa se fac lucrurile. Daca vorbim de colaborari agentii-client, atunci este clar ca mai ales clientii mari stiu ca au mereu argumentul banului si daca agentia nu face ce si cum si cand zice clientul, acesta pleaca la o alta agentie pe care o va trata la fel. Cu alte cuvinte un cerc vicios.

La fel se intampla si din postura de angajat. Se considera ca nu poti impune. Daca tu nu stai cat trebuie esti privit ca un paria. In plus, ideea e ca trebuie sa faci ce ti se da. Conteaza ca ti se da la 17.45 ceva care dureaza 2-3 ore?

Ore suplimentare platite? Cum ar zice cineva, Vise, tata, vise!

In alte tari – vezi Germania – daca stai peste program si vad inspectorii a doua zi firma respectiva isi ia o amenda foarte mare, mai ales daca nu poate justifica prezenta ta. Pe alte meleaguri orele suplimentare sunt platite, iar in alte tari n-ai voie sa faci decat un numar maxim de ore suplimentare pe saptamana – 12 intr-o tara. Iar legea se pune in aplicare acolo – si ca atare sistemul functioneaza.

Eu recunosc ca in Viena nu vedeam asa de multi oameni tristi si seara toti erau undeva relaxandu-se, se plimbau, citeau, se intalneau cu prieteni etc. Da, poate ca aceasta inseamna “ciudat” pentru multi dintre noi, sau chiar enervant daca tinem cont ca la 7 se inchideau si supermarketurile. Plusuri si minusuri.

Ma intreb insa cum sunt angajatii de la noi. Eu pe cei care lucreaza foarte mult nu ii vad extrem de veseli. Vad cum din pacate spun ca nu au timp de pasiuni, nu au vreme sa se intalneasca cu prietenii, sa citeasca tot ce si-ar dori, sa doarma cat vor s.a.m.d.

La voi cum e? Credeti ca rezultatele studiului sunt valabile si la noi? V-ar placea sa aveti un program care sa se incheie la 6?

Share
47 Comments

Add a Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

CommentLuv badge