Toti copiii Domnului – un film despre un subiect tulburator

Am fost invitata marti sa vad filmul “Toti copiii Domnului” insa nu am putut ajunge. Subiectul filmului este insa unul care merita atentie si de aceea va invit astazi sa vorbim putin despre el si va recomand sa vedeti si filmul in cauza.

Subiectul este, cum spuneam in titlu, unul tulburator: cel al copiilor ramasi acasa pentru ca parintii pleaca sa munceasca. Si cand e o luna sau chiar un an mai e cum mai e, dar cand e mai mult lucrurile se complica, mai ales cand apar schimbari dramatice – moartea bunicilor sau a parintelui ramas in tara.

Sigur, fiecare parinte incearca sa faca asa cum considera ca este mai bine, incearca sa faca rost de bani pentru copil. Dar ce ii trebuie acestuia mai mult?

La televizor, intr-o emisiune era invitata o doamna psiholog care, cand i s-a prezentat o situatie a unui parinte plecat intr-o alta tara la lucru, atunci cand baiatul lui avea 9 ani, si care apoi a reusit sa isi ia si sotia in acea tara unde stau de 6 ani, la spusele tatalui “i-am oferit totul”, a spus ca acest “totul” pentru copil inseamna nimic. Da, parintii au muncit pentru ca el sa aiba niste conditii aici, ramas la bunicii lui. Dar acum este un adolescent scapat din mana si care nu are un comportament tocmai dezirabil.

“Toti copiii Domnului” are un subiect pe aceeasi tema, insa, evident, diferit. Protagonistul filmului este Pavalas (Emergian Cazac), un copil de 9 ani care isi cauta mama aratand trecatorilor o fotografie si intrebandu-i daca au vazut-o….. Tatal i-a murit, iar mama, Irina (Ina Surdu), a cazut in mainile unor mafioti care o obliga sa se prostitueze. Reuseste sa se intoarca in Moldova cu gandul de a-si da copilul spre adoptie, iar banii obtinuti astfel s-o ajute sa isi recapete libertatea si sa lanseze o afacere, dupa care planuieste sa-si ia inapoi copilul.

Intorcandu-se insa in satul natal, unde si-a lasat copilul in grija parintilor, gaseste casa parinteasca distrusa, parintii – morti, iar despre copil afla ca a fost internat intr-un orfelinat din Chisinau. Il ia de acolo, dar mafiotii sunt pe urmele lor. Totodata, un canadian si o moldoveanca, Alina (Alina Turcanu), al caror copil, mort intr-un accident, ar fi avut varsta lui Pavalas, fac demersuri pentru a-l adopta.

Afland despre intentiile mamei sale de a-l vinde, Pavalas fuge. Insa pericolele nu s-au sfarsit. Si povestea continua.

Filmul este o coproductie Romania – Republica Moldova si infatiseaza dramele cu care se confrunta societatea actuala: copii abandonati de parinti plecati la munca in strainatate si femei care, atrase de mirajul straintatii, cad victime traficului de carne vie.

Subiecte fierbinti, asa cum spuneam, intr-un film despre care prieteni care au mers deja sa il vada mi-au spus ca este bine realizat, emotionant si ca intr-adevar trage un semnal de alarma.

Va invit si pe voi sa il vedeti – doar pana duminica mai puteti face acest lucru la Cinema Union – aveti programul aici. Despre film aflati mai multe pe siteul oficial.

Stiu, subiectul a mai tot fost dezbatut. S-au realizat studii – doamna psiholog chiar spunea ca a fost implicata in realizarea unuia – s-au facut emisiuni.

Se schimba insa ceva? In afara de parintii care au ajuns in tari unde nu mai exista asa de mare nevoie de mana de lucru si care poate s-au intors in tara, mai sunt si altii care sa fi reusit sa reia legatura cu copilul lor si sa il aiba alaturi de ei?

In mod cert situatiile sunt dificile si este greu sa iei decizia cea mai buna. Totul trebuie insa gandit din cat mai multe unghiuri pentru ca iata, in timp s-ar putea sa apara efecte nedorite si care uneori pot sa faca toate eforturile parintilor sa para in van.